Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com

sâmbătă, 24 mai 2014

Copii de bani gata

Oglinda oglinjoara, de ce sunt cea mai frumoasa din tara? Chiar asa, care ar putea fi originea narcisismului? Cum ajunge o persoana perfect normala din punct de vedere anatomic si din punctul de vedere al inzestrarilor naturale sa devina un narcisist respingator?




A fi un narcisist nu este o mare fericire si nici o mare realizare, dimpotriva. Ca si in cazul altor tulburari de personalitate, narcisistii se gasesc adesea singuri in fata vietii si a provocarilor majore ale acesteia - doar ei si oglinda lor -, ca urmare a numeroaselor esecuri interpersonale pe care le determina prin modul lor de a ocupa un loc intre cei din jur. 

Idealul narcisist pentru stralucire, recunoastere, privilegii si "predestinarea" lor pentru centrul atentiei are si o fata intunecata - dificultatea de a suporta situatiile in care li se cer sacrificii si eforturi de crestere personala. De asemenea, statisticile arata ca narcisismul predispune la depresie, in ceea ce se numeste criza de la mijlocul vietii, cand narcisistul realizeaza ca nu a reusit sa isi implineasca marile sale ambitii din tinerete sau ca nu are cu ce sa mai atraga atentia.

Dar care este sursa narcisismului? Un astrolog ar sustine ca anumite zodii sau configuratii care apar pe harta cerului in momentul nasterii, predispun la narcisism - soarele in casa personalitatii sau in zodia leului sunt probabil astfel de elemente cu greutate in viziunea astrologilor. Fara a dori sa contrazic acest punct de vedere pseudo-stiintific,  voi incerca sa explic narcisismul prin intermediul unei abordari psiho-sociale.

In acest sens, voi afirma ca pentru a deveni un narcisist este nevoie sa prinzi gustul acestui adevarat mod de viata ahtiat dupa privilegii si atentie, dar complet refractar la ideea de datorie morala, responsabilitate sau obligatie, precum si la ideile de efort onest pentru auto-realizare ori cooperare de la egal la egal cu cei din jur. Cum se formeaza acest gust?

Este unanim acceptat in psihologia personalitatii faptul ca structurile personalitatii si ale Eului se formeaza prin introiectarea unor atitudini pe care cei din jur le manifesta fata de copil. Vocea mamei si a tatalui devin la un moment dat vocea constiintei morale a individului si probabil ne-am surprins fiecare dintre noi in postura de a reflecta cu privire la propria valoare sau la valoarea celor din jur in aceiasi termeni in care ne vorbeau parintii nostri.

Acest lucru se petrece tocmai datorita asimilarii acestor atitudini parentale ce se cladesc in timp in noi insine sub forma de structura a Eului. In acelasi timp, un parinte narcisist, poate deveni o sursa de inspiratie pentru odrasla sa, gratie mecanismelor invatarii sociale - vezi invatarea vicarianta sau observationala, prin intermediul careia ne insusim comportamentele unor modele atunci cand acestea sunt recompensate.

Nu este intamplator faptul ca un narcisist evoca adesea situatii din copilarie in care se afla in centrul atentiei si se bucura de un tratament preferential ca si cand toata copilaria ar fi fost o sarbatoare tinuta in cinstea sa - este necesar, nu-i asa, ca in primul rand, astfel de situatii sa fi existat. Dar cu toate ca narcisismul este atribuit acestor experiente timpurii si atitudinii parentale, un studiu recent aduce un argument solid in favoarea ideii ca narcisimul este legat de nivelul socio-economic si de statut.

Cu alte cuvinte, sunt inclinati catre narcisism copiii de bani gata. In studiul condus de catre Emily Bianchi si publicat in Journal of Psychological Science, cercetatorii evalueaza asocierea intre conditiile economice dificile in momentul patrunderii in viata adulta si scorurile obtinute la narcisism mai tarziu in viata. Somajul in perioada tineretii (18-25 ani) reprezenta din punctul de vedere al cercetatorilor un argument puternic in slujba ideii ca mediul si statutul socio-economic al subiectilor era unul defavorizat. Ei bine astfel de conditii, s-ar parea ca inhiba dezvoltarea narcisismului.


Pare sa existe o preocupare larg raspandita legata de faptul ca tinerii adulti au devenit mai egocentrici si mai egoisti in ultimile decade. Aceste noi descoperiri sugereaza faptul acest fenomen s-ar putea datora in parte prosperitatii coplesitoare de care s-a bucurat aceasta tara incepand de la mijlocul anilor 1980. Daca este cazul de asa ceva, atunci Marea Recesiune va produce un val de tineri adulti mult mai putin egocentrici. Emily Bianchi, Ph.D.


Iata o sursa a narcisismului ce merita luata in calcul si, consider eu, parintii care dispun de resurse materiale peste medie, ar trebui sa faca eforturi destul de mari pentru a induce odraslelor principiile bunului simt comun - cooperarea, respectul pentru cei din jur, dedicarea pentru binele comunitatii si cauzele asociate acestuia. Exista de altfel in randul acestor parinti obisnuinta de a-si trimite copiii la munca, in cele mai rau platite joburi pentru a face rost de bani de buzunar.

Probabil ca acest mod de abordare a sarcinilor educative demonstreaza mai multa iubire decat, sa spunem, o masina de fite, oferita cadou la majorat. Si pe buna dreptate, caci un Eu atat de infatuat nu te ajuta cu nimic in momentul cand trebuie sa dai socoteala in justitie pentru inselaciuni si coruptie comise in ideea ca ai mai multe drepturi decat "prostimea".

Dar consider ca exista si forme mai subtile de narcisism. Poate oare narcisismul sa se manifeste si sa se afirme tocmai prin gesturi cu tenta prosociala? Probabil ca asta tine de sanatatea unui mediu social in care a existat un cult pentru ideea de comunitate si comuniune si nu ma indoiesc ca un astfel de narcisist nu ar ajunge sa dezguste pe toata lumea, asa cum se intampla cu narcisismul grobian. Sau ar putea un copil provenit dintr-o familie cu un statut socio-economic defavorizat sa devina si el narcisist?

Personal cred, si experienta de viata mi-a confirmat acest lucru, ca narcisismul apare oriunde exista calitati care ne predispun la ocuparea centrului atentiei. Spre exemplu, un copil foarte atragator din punct de vedere fizic, precum si un copil premiant, care s-a bucurat mereu de laude si sustinerea celor din jur, pot sa dezvolte trasaturi narcisice in timp, cu riscurile bine-cunoscute. 










Imaginea Attitude, imi apartine si se afla sub licenta CC BY-SA 2.0

Bianchi, E., (2014), Entering Adulthood in a Recession Tempers Later Narcissism, Psychological Science, website: Psychological Science

Shapiro, D., (2009), Stiluri nevrotice, editura Trei, Bucuresti

Ionescu, S; Jaquet, M; Lhote, C.; (2007) Mecanisme de Aparare, editura Polirom, Iasi

Lelord, F., Andre, C., (2003), Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile, editura Trei, Bucuresti

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu