Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, psiholog, membru al Colegiului Psihologilor din Romania, consilier educational si psihoterapeut. E-mail: teleologia@yahoo.com

vineri, 4 aprilie 2014

Principiul Amanarii Recompensei

Cred ca cercetatorii americani se distreaza cel mai bine. Experimenul Marshmallow este exemplul ideal. 





Experimentul Marshmallow, a fost realizat de cercetatorii americani de la universitatea Stanford. In aparenta banal, experimentul porneste de la observatia empirica si de la prezumtia ca in viata reusesc cei care sunt capabili sa amane satisfacerea propriilor nevoi pentru a primi o recompensa mai mare, care de regula, vine mai tarziu. Acest principiu sta de fapt la baza intregului proces educativ si se poate spune ca de modul in care reusim sa asimilam principiul amanarii recompensei va depinde atat comportamentul nostru in relatii interpersonale cat si succesul nostru pe multiple planuri. 




Asa cum spuneam, designul experimentului pare sa fie unul banal: unor copii cu varste cuprinse intre 3-5 ani, li se ofera in laboratorul experimental cate o prajitura Marshmallow. Li se spune in acelasi timp ca vor primi inca o prajitura daca vor astepta ceva timp, fara a consuma prima prajitura, si anume pana se intoarce experimentatorul. Sarcina nu este tocmai confortabila pentru copiii aflati la aceasta varsta dar, cu vizibile eforturi, unii dintre ei vor reusi sa o duca la bun sfarsit. 

Potrivit studiilor longitudinale care au urmarit evolutia micutilor pe o buna bucata din viata lor, copii care au reusit sa nu consume prajitura, au fost si cei care aveau sa se descurce mai bine in viata – dupa criterii cum ar fi reusita in relatiile intime sau statutul social atins. 

Primele reactii, sau reactiile impulsive, instinctuale sunt cele pe care multi dintre noi ne bazam intregul comportament. Justificarea „am facut asa pentru ca asa am simtit” pare sa fie universal valabila si criteriul unic care organizeaza comportamentul. In experimentul Marshmallow ni se arata ca, indiferent de ceea ce simtim (si anume ca vrem prajiturica, „acum si aici”), conteaza pentru reusita noastra in viata scopul pe care ni l-am propus si eforturile facute in acest sens. Cheia succesului social nu este aceea de a face ceea ce simti, de a ceda numaidecat instinctelor, ci de a face ceea ce trebuie, in acord cu scopurile propuse.  

Fireste, in multe cazuri, scopurile sunt prea putin realiste iar mijloacele utilizate sunt prea putin eficiente. Viata sociala este o continua negociere intre realitatea interioara, aceea a nevoilor si aspiratiilor proprii si realitatea exterioara, aceea a posibilitatilor pe care ni le ofera societatea. Si pentru ca tot am vorbit despre scopuri si emotii, nu pot sa nu amintesc si faptul ca astazi, un curent la moda in randul tinerilor „neo-epicurieni”, este cel care determina scopul ca fiind acela de a simti cat mai intens, indiferent de alte valori, ca si cand emotiile ar fi un mare capital.  

Din pacate sclavia simturilor nu aduce nimic bun si nu in aceasta sta evolutia speciei sau cea proprie. A face numai ceea ce simti este cel mai sigur mod de a risipi resurse si timp, cea mai sigura cale de a distruge tot ceea ce ai construit. Si asa cum spune Eleanor Roosevelt, viata este prea scurta pentru a face toate greselile. Un pas inainte ar fi acela de a invata sa ne organizam emotiile in functie de prioritatile si scopurile pe care le avem, si nu invers, asa cum se intampla de regula  - oraganizandu-ne scopurile in functie de emotii, toane si capricii. Dar poate voi vorbi despre acest lucru cu o alta ocazie. Pana atunci, nu scapati prilejul de a privi filmuletul cu experimentul Marsh Mallow pe youtube! Este de-a dreptul ilariant.











Imaginea Massive Ignore imi apartine si se afla sub licenta CC BY-SA 2.0

Adler, A., (2010), Psihologia scolarului greu educabil, editura Univers Enciclopedic, Bucuresti

Elias, M., Tobias, S., Friedlander B., (2011), Inteligenta Emotionala in Educatia Copiilor, editura Curtea Veche, Bucuresti

Matanie A., Axente A., (2011), Disciplinarea Pozitiva, editura ASCR, Bucuresti

Sion, G., (2009) Psihologia Varstelor, editura fundatiei Romania de Maine, Bucuresti

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu