Mind, People, Lifestyle

Marius Iftimie este administratorul si autorul principal al blogului Psihopedia, licentiat in Psihologie, absolvent al unui Master de Consiliere Educationala si al unui program de formare in Psihoterapie Adleriana, recunoscute de Colegiul Psihologilor, Federatia Romana de Psihoterapie si Ministerul Educatiei. Contact: teleologia@yahoo.com
Se afișează postările cu eticheta miscare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta miscare. Afișați toate postările

miercuri, 13 martie 2024

Exista oameni care iti pot citi personalitatea din felul cum mergi? Cercetatorii considera ca raspunsul este unul afirmativ! Afla totul in acest articol despre studiile realizate in ce priveste mersul pe jos si concluziile acestor cercetari! 



☆ ☆ ☆


Se simte miros de primavara, am inceput sa ne miscam mai mult si m-am gandit ca v-ar putea interesa un articol despre mersul pe jos. Am mai abordat acest subiect intr-un articol care imi este foarte drag, numit Medicamentul Minune, in care prezentam dovezile stiintifice care atesta faptul ca mersul pe jos chiar este un medicament, si nu orice fel de medicament ci unul care este asociat de catre cercetatori cu un panaceu universal sau un medicament minune. Va invit sa lecturati acel articol pentru a intelege importanta acestui comportament uman simplu si care nu necesita un echipament costisitor. 

Dincolo insa de beneficiile pentru sanatatea fizica si psihica a mersului pe jos, o serie de studii au dezvoltat o adevarata psihologie a mersului pe jos incercand sa releve asocierile intre mersul pe jos si diferitele trasaturi de personalitate. Exista oare vreo legatura intre viteza mersului si inteligenta, motivatie, extraversiune ori succes? Voi incerca in acest articol sa realizez o sinteza o celor mai interesante descoperiri stiintifice cu privire la mersul pe jos. Asadar, care este legatura intre felul cum pasim si trasaturile de personalitate?

  • STARILE EMOTIONALE ~ reprezentand latura energetica a personalitatii si fiind intr-o directa legatura cu temperamentul, acestea se reflecta usor in mersul unei persoane. Mersul unei persoane deprimate este in general letargic, lipsit de vlaga ori rapid dar rigid in timp ce bucuria se exprima printr-un mers vioi si relaxat. Observatorul mersului poate identifica emotii precum tristetea, furia sau teama in detalii cum ar fi viteza mersului, miscarea bratelor, amplitudinea miscarii picioarelor si apasarea pasului. 
  • EXTRAVERSIUNEA ~ o teorie sustinuta de studii este aceea ca mersul rapid tradeaza mai curand extraversiunea decat intraversiunea. Dar mersul rapid tradeaza mult mai mult decat atat. Spre exemplu, despre persoanele cu mersul rapid cercetatorii afirma ca sunt mai organizate, disciplinate, active si entuziaste. In plus, mersul rapid mai reflecta si deschiderea catre nou si responsabilitatea.
  • SUFERINTA PSIHICA ~ este un lucru atat de greu de ascuns si evident incat nu are cum sa nu se reflecte in felul cum mergem, care este un esantion de comportament greu de disimulat. In mod intuitiv, suferinta psihica si personalitatea cu tendinte nevrotice se reflecta in mers facandu-l lent si nesigur, lipsit de vlaga. Nu in ultimul rand, evitarea miscarii si a mersului pe jos este o trasatura a persoanelor cu nivel crescut de anxietate la care s-a observat in schimb tendinta de a amorti suferinta cu ajutorul substantelor. 
  • VULNERABILITATEA ~ s-a demonstrat faptul ca psihopatii pot sa depisteze rapid vulnerabilitatea intr-o victima, ceea ce ii si ajuta sa isi selecteze victimele astfel incat sa maximizeze sansele de succes atunci cand comit o talharie. Spre exemplu, daca o persoana face pasii prea lungi ori prea scurti sau daca are tendinta de a ridica picioarele cand paseste, este perceput de catre infractor ca victima sigura. Studiile au aratat de altfel ca nu e o simpla perceptie iar persoanele a caror mers avea aceste particularitati fusesera victimizate in mod repetat in trecut. 
  • ORIENTAREA SEXUALA ~ desi este nevoie de mai multe dovezi stiintifice in aceasta privinta, un studiu a demonstrat faptul ca putem sa ghicim orientarea sexuala a barbatilor gay. Fiindca exista un mod masculin de a merge - care presupune miscarea umerilor si denota incredere in sine si unul feminin - care presupune miscarea soldurilor, a ghici orientarea sexuala pare o joaca de copil. Cu toate acestea, asa cum spuneam, e nevoie de mai multe dovezi iar saritura la concluzii nu este nici macar un exercitiu fizic util. 

Se spun multe altele despre mers, iar artistii agatatului - pick up artists - adica cei care ne invata cum sa atragem parteneri sexuali, ii dau o importanta iesita din comun. Dar si oamenii de stiinta fac asta. Spre exemplu, intr-un studiu, faptul ca o femeie poate atinge orgasmul vaginal a fost prezis cu o acuratete de peste 80%. Cum si-au dat seama subiectii de asta? Analizand mersul unor femei si concluzionand ca orgasmul vaginal poate fi anticipat atunci cand o femeie are un anumit mod de a-si misca soldurile si bratele in timpul mersului, tradand astfel curgerea libera a energiei. De asemenea, cand mergem in doi, exista indicii cu privire la tipul relatiei (este o simpla prietenie, o relatie intima, etc).

Alte studii afirma faptul ca mersul rapid adauga vietii tale pana 15 ani in cazul femeilor si pana la 20 de ani in cazul barbatilor, probabil pentru ca implica un efort sporit si activarea mai puternica a diferitelor grupe de muschi. apropiindu-se de formele de exercitiu fizic mai serioase. Un alt studiu pretinde chiar faptul ca persoanele care merg repede dispun de un IQ mai mare cu pana la 16 puncte decat cele care au un pas mai lent. In plus, studiul respectiv mai afirma si faptul ca cei cu mersul lent au un risc crescut de a dezvolta dementa iar creierul lor imbatraneste mai repede.




Cu privire la aceste studii, realizezi si faptul ca o persoana poate sa mearga in multe feluri in momente diferite ale zilei sau ale saptamanii. Spre exemplu eu pot sa fiu cel mai rapid de pe strada atunci cand merg la munca - da, merg pe jos fiindca locuiesc in proximitate, dar daca imi fac plimbarea de seara pot fi si cel mai lent dintre trecatori. Nu stiu exact cum poti evalua in mod obiectiv aceste lucruri si de altfel gasesc ca ar fi putin straniu daca ai merge sa iti iei o inghetata ca si cand ai fi un sinistrat ori un locuitor din fasia Gaza alergand dupa ajutoarele aruncate cu parasuta. 

Cel mai important lucruru din toata povestea asta mi se pare sa facem miscare, chiar si miscare lejera cum ar fi mersul pe jos. Iar daca ne dorim sa cunoastem pe cineva, putem observa felul cum merge si ne putem pune intrebari cu privire la personalitatea sa: ar putea fi o persoana competitiva, prietenoasa, ar putea suferi de vreo chestie? Raspunsul poate fi gasit in felul cum merge, asa cum am incercat sa va conving aici, dar, in spiritul unei cercetari autentice si bazate pe reguli, v-as recomanda sa faceti observatii multiple si sa nu va rezumati la o singura situatie pentru a sari la concluzii - acest sport intelectual ingrat. 








(1) Imaginea Woman Walking, de Caroline Veronez, via Pxels

(2) Digital Commons, (acc. 13.03.2024), Psychopathy and Perception of Vulnerability, website: DiggitalCommons.usf.edu

(3) Psychology Today, (acc. 13.03.2024), Mind Your Body: Walk This Way. website: PsychologyToday.com

(4) NBC News, (acc. 13.03.2024), Gay or Straight: Watch His Walk, website: NBCNews.com

(5) Psy Blog, (acc.13.03.2024), Fast Walker Personality: What It Says About You, website: Spring.org.uk

(6) Global News, (acc. 13.03.2024), Walking Fast Can Add Up to 15 Years to Your Life, Website: GlobalNews.ca

(7) HIT, (acc. 13.03.2024), Fast Walkers Are The Smarter..., website: Hit.com.au
Continue reading

duminică, 30 iulie 2023

Daca v-a prins sezonul fara corpul de plaja nu mai sunt multe de facut. Dar puteti totusi tine cont de cele 10 reguli care m-au ajutat pe mine sa slabesc 15 kilograme in 15 luni. 



☆ ☆ ☆


M-am gandit sa va ofer un articol sincer, prin impartasire directa a propriei experiente fiindca, nu-i asa, daca nu va pot invata cum sa deveniti miliardari fiindca nu am autoritatea morala necesara, cel putin ma pot afla in situatia de a povesti cum am slabit in jur de 15 kilograme. Prin urmare, am sa va fac o prezentare a principiilor pe care se bazeaza aceasta reusita, a contextului care a facut-o posibila dar si a regulilor concrete pe care le-am respectat in demersul meu. Dar poate ar fi bine sa va povestesc si cum am ajuns sa am vreo 15 kilograme in plus, nu-i asa? Pe scurt, e vorba despre iluzia securitatii personale pe care ti-o dau kilogramele, cateva obiceiuri alimentare negative, stresul cauzat de supra-solicitare si prioritatile personale. 

Contextul care a facut posibila lasarea in urma a celor 15 kg este legat in principal de schimbarea locului de munca care a venit cu diminuarea stresului, un program de lucru normal si suficient timp liber. Nu stiu daca as fi reusit fara sa-mi schimb locul de munca si asta ar trebui sa ne dea de gandit tuturor, nu-i asa? In ce priveste principiile pe care m-am bazat ele sunt urmatoarele: supravegherea greutatii, obiectivele realiste, alimentele hranitoare, miscarea si activitatea fizica zilnica, precum si echilibrul intre ceea ce introduc in organism ca si valoare energetica si ceea ce consum prin intermediul activitatilor mele de zi cu zi.

Dar poate ar fi mai bine sa trecem direct la cele 10 reguli pe care le-am urmat.

  • AM CUMPARAT UN CANTAR ~ Ei bine, pot spune ca totul s-a schimbat in momentul in care mi-am cumparat acest cantar. In mod curios, mi-am achizitionat cantarul inainte sa-mi schimb locul de munca deci e posibil ca schimbarile sa fi inceput deja de la vechiul job desi cele mai mari realizari le-am inregistrat dupa schimbarea locului de munca. Pentru mine, cantarul a fost un fel de harta care imi arata directia catre care trebuie sa ma indrept. 
  • OBIECTIVE REALISTE ~ Nu am incercat sa slabesc 10 kg in 2 zile fiindca stiam ca va fi imposibil si traumatizant din punct de vedere fizic si emotional. Obiectivele de etapa au fost mai curand modeste: de la o luna la alta mi-am dorit sa vad pe cantar un kilogram mai putin. Doar unul. Desi ma cantaream in fiecare zi, pentru a ma asigura ca nu merg in directia gresita, nu am incercat marea cu degetul. cum se spune. 
  • ALIMENTE HRANITOARE ~ Poate ca pentru dvs alimentele hranitoare sunt altele dar eu am inlocuit produsele excesiv rafinate. Spre exemplu consum paine de grau intreg si paste din cereale integrale. Sunt foarte gustoase daca va obisnuiti cu ele si iti lasa o senzatie de satietate incomparabila cu cea lasata de alimentele rafinate. De altfel e o regula simpla, vizuala: alegeti tot ceea ce este brun si lasati pe raft ceea ce este alb (paine, spaghete, paste, etc). Pretul este irelevant fiindca cele brune sunt si mai sanatoase iar sanatatea nu are pret. 
  • CRESTETI ACTIVITATEA FIZICA ~ Este important si aici sa nu aveti obiective nerealiste. Activitatea fizica pentru care nu sunteti pregatit este traumatizanta si va expune la accidentari. Daca nu aveti o experienta, puteti incepe cu plimbari si mers pe jos care sunt un medicament in sine. Este importanta structura si constanta. Faceti ce smititi ca ati putea face in fiecare zi! Va recomand aplicatia Interval Timer care va poate ajuta cu rundele si pauzele. Pentru mine au fost utile podcasturile (ptr plimbari) si documentarele true crime (ptr restul exercitiilor). 
  • MICSORATI PORTIILE ~ De multe ori asta inseamna sa nu consumati doua sau trei portii din acelasi fel, la aceeasi masa. Puteti face asta daca va faceti rost de o tava pe care sa va luati masa de seara (care e cea mai problematica) in living sau dormitor. Dupa ce ati terminat de mancat, puneti tava alaturi, va urmariti programul TV in continuare si asteptati sa se instaleze senzatia de satietate care survine dupa maxim 15 minute. Tot aici, adaugati ca de ceva timp consum o singura felie de paine (de grau intreg) la o masa.
  • POSTUL INTERMITENT ~ Practic postul intermitent mai curand in zilele cand nu trebuie sa plec la munca de dimineata si ma trezesc ceva mai tarziu. In astfel de zile, inainte de ora 13.00 merg la baschet si joc pe stomacul gol cu copiii si adolescentii pe care ii gasesc pe teren. De multe ori iau bataie de la ei dar stiu ca invingatorul sunt eu! Nici macar apa nu beau fiindca stiu ca acasa merg direct pe cantar inainte de a face dus si a lua prima masa a zilei, la ora 13.00 asa cum spuneam. 
  • CARNEA SI ZILELE CU SOT ~ Uneori, cand iti urmaresti scopurile ai nevoie sa fii creativ. Asa am ajuns la regula ca in zilele cu sot sa nu consum carne. Consum in schimb oua (doar fierte) si branzeturi. Lapte nu consum niciodata, nici mezeluri, ceea ce va recomand si dvs. In zilele cu sot pot de exemplu sa consum o salata care contine rosii si branza / cascaval date prin razatoare (se pot cumpara astfel) paste fainoase integrale si salata, desigur. 
  • NIMIC PRAJIT, ADIO FOREVER ~ Dupa cum stiti probabil, orice aliment prajit in ulei este o bomba pentru sanatatea dvs, indiferent cat de gustos pare. Carnea o pot consuma fiarta sau pregatita pe gratarul cu aburi de apa. Folosesc cuptorul cu microunde unde pregatesc burta de somon, fara pic de ulei, care se poate adauga la salata in zilele fara sot. 
  • LEGUME SI FRUCTE ~ Sunt genul de alimente pe care nu le evit la nicio masa, in orice forma s-ar afla acestea, mai putin prajite, desigur. Nu mai trebuie sa va explic de ce sunt utile. Totusi, tineti cont ca astfel de alimente va mentin tanar nu doar ca aspect fizic ci si din perspectiva performantelor organelor de simt: vaz, auz, miros, etc. Iarna am tendinta sa consum mai curand varza, morcovi si telina, in timp ce in restul anului prefer salata, ardeii, castravetii si rosiile.
  • MASA DE SEARA ~ Stiu, este dificil pentru fiecare sa manance ca un cersetor seara (potrivit celebrei maxime), in special in conditiile in care am venit acasa cu nervii facuti prastie si stim ca o portie in plus ar putea sa faca minuni pentru dispozitia noastra emotionala. Totusi, folositi tava de living (pentru a micsora portiile) si chiar televizorul, pentru a nu transforma masa de seara intr-un abuz alimentar propriu-zis. 

Daca aveti obiceiul sa va alimentati emotional, ar fi de dorit sa gasiti alte alternative care sa va ofere acel pansament emotional de care aveti atat de multa nevoie: poate o muzica de relaxare (dar nu trista sau prea ritmata!!) si o plimbare de seara sau o baie in cada cu o lumanare parfumata alaturi. Ganditi-va ce anume va face placere in afara de mancare si puneti in valoare acele lucruri!  De asemenea, discursul interior de auto-sustinere este la fel de important. Cand va spuneti lucruri cum ar fi: "va trece si asta, lucrurile vor intra in normal, vei gasi o cale, mai e si maine o zi", acestea au un impact asupra dispozitiei emotionale. 

Mai trebuie sa spun ca am avut inca de la inceputul acestui regim un scop clar definit. Si anume acela de a trece de la un indice al masei corporale supra-ponderal la o greutate normala, asa cum este definita de acest indice. Indicele masei corporale se calculeaza in functie de inaltime si greutate. Pentru mine de exemplu, la o inaltime de 1.78 cm, greutatea maxima ar fi aceea de 79 kilograme. Ei bine, scopul meu este atins in special in zilele cand merg la baschet si tin postul intermitent dar consider ca e suficient. Sper ca aceste informatii sa va fie de folos si va doresc mult succes! Merita! 








(1) Imaginea Blonde Holding Weight Scale, de Andrea Piacquadio, via Pexels
Continue reading

vineri, 13 octombrie 2017

Sedentarismul este asociat cu cele mai teribile boli fizice: diabet, boli cardio-vasculare si cancer. Dar sedentarismul este asociat si cu unele forme de patologie psihica: anxietatea si chiar depresia. Oare sedentarismul cauzeaza aceste boli sau este doar un efect al lor?




Da, exista suficiente probe stiintifice care afirma ca exista o relatie de covariatie intre sedentarism si patologia psihica, mai exact depresia si tulburarile de anxietate sunt asociate cu sedentarismul. Desi nu s-au luat masuri la nivel macrosocial (anunturi de interes public sau campanii sociale) de tipul celor luate impotriva fumatului, sedentarismul are consecinte cel putin la fel de nocive asupra sanatatii ca si fumatul.

Excluzand asocierea intre sedentarism si patologia psihica, problemele de sanatate fizica care sunt asociate sedentarismului sunt dintre cele mai teribile si invalidante: diabetul, problemele cardio-vasculare, probleme cu articulatiile, in general, ramolisment prematur, si, nu in ultimul rand, s-a constatat ca inclusiv cancerul are o legatura cu sedentarismul, fiind mai raspandit in randul persoanelor sedentare - riscul persoanelor sedentare de a dezvolta cancerul este cu 66% mai mare.

Cred ca este suficient de ingrijorator acest tablou clinic pe care il alimenteaza, la unison, majoritatea publicatiilor si siturilor care promoveaza stilul de viata sanatos. Dar daca in cazul sanatatii fizice, s-ar putea spune ca o cauza a acestor boli, printre multe altele (bagajul genetic, alimentatia, odihna, etc) este sedentarismul, in cazul problemelor de sanatate psihica despre care vorbeam (depresie, anxietate), lucrurile s-ar putea sa stea usor diferit.

Faptul ca persoanele sedentare sunt in acelasi timp expuse unor forme de patologie psihica, nu ar trebui sa  ne dea de inteles ca sedentarismul este cauza anxietatii sau a depresiei. Stilul de viata sedentar este o emanatie, o transpunere in fapt, in plan concret, a organizarii psihice interne - adica a personalitatii. Cu alte cuvinte, este mai probabil ca sedentarismul sa fie cauzat de un anumit mod de a vedea lucrurile, de o anumita organizare a personalitatii in care tendintele patologice sunt foarte accentuate.

Spre exemplu este cunoscut faptul ca intreg stilul de viata al persoanei depresive (miscare, odihna, alimentatie), este de regula influentat de patologia acesteia, fiecare dintre componentele stilului de viata transformandu-se in simptome ale depresiei - totul se deregleaza. Regimul de miscare al persoanei depresive, in lipsa energiei psihice si fizice este de regula limitat, devenind regimul de miscare al unui suferind, in care imobilizarea la pat este comuna.




Fireste, este o diferenta mare intre o persoana imobilizata la pat si o persoana care merge la serviciu si sta pe scaun 8+ ore pe zi. Dar pot exista asemanari intre acestea, la un nivel subtil.  A ramane pe scaun, imobilizat, este o forma de activitate pe care specia noastra nu a cunoscut-o de-a lungul evolutiei noastre filogenetice. Inaintasii nostri puteau trai in acest fel numai in cazul in care sufereau de o boala grava. De altfel, ati observat ca lipsa miscarii produce efecte imediate: amorteli, dureri, etc.

O persoana sedentara care va dezvolta o patologie psihica de tipul anxietatii si a depresiei are in organizarea personalitatii si in convingerile sale de viata, (denumite "cognitii", in psihologia cognitiva) anumite vulnerabilitati pre-existente. Intr-un articol anterior vorbeam despre felul pesimist de a vedea lucrurile al persoanelor depresive:

EXISTA TREI DIMENSIUNI CRUCIALE ALE STILULUI EXPLICATIV (felul cum interpretam faptele realitatii): PERMANENTA, PUTEREA DE RASPANDIRE SAU GENERALIZAREA SI PERSONALIZAREA.

  • Permanenta - Oamenii care renunta usor cred ca motivele evenimentelor neplacute ce li se intampla sunt permanente. Evenimentele negative vor persista, le vor afecta viata intotdeauna. Ex. "Sunt terminat" / "Nimic nu are efect".
  • Puterea de raspandire: specific vs general - Depresivii se dau de ceasul mortii cu privire la orice. Fac o catastrofa din toate. Cand un singur fir al vietii lor se rupe, e ca si cand s-ar fi destramat intreaga textura. Ex. "Eu sunt respingator" / "Ceilalti nu vor sa ma ajute niciodata".
  • Personalizarea: internalizare vs externalizare - Oamenii care se auto-invinovatesc cand sunt confruntati cu un esec au, ca urmare, o stima de sine foarte deficitara. Isi inchipuie ca sunt lipsiti de valoare, de talent si nedemni de a fi iubiti. "Este doar vina mea" / "Problema este cu mine".

Va imaginati ca atunci cand vezi viata in acest mod, iti mai raman putine lucruri de facut. Orice initiativa iti este blocata de acest mod de a privi lucrurile fiindca orice initiativa ai avea, aceasta va fi ruinata de tine insuti, de ceilalti sau de curgerea si procesul vietii in care raul si imperfectiunea precumpanesc - sau cel putin asa crede o persoana depresiva.

Lucrurile nu stau mai bine nici cu anxiosii, care, spre deosebire de cei depresivi, nu au ajuns inca la certitudinile de mai sus, in schimb se tem teribil ca depresivii au dreptate, lucru care ii determina sa se retraga, intr-o asa zisa "zona de confort" - pe un scaunel, cuminti, de exemplu, dar pastrand o furtuna uriasa in suflet.

Modul de a vedea lucrurile al depresivilor este "poetizat la maximum". Doresc sa mentionez faptul ca am preluat aceasta sintagma din opera lui John Gray, care spunea in cartea "Barbatii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus" ca femeile obsnuiesc sa "poetizeze adevarul" - adica sa foloseasca anumite dramatizari, anumite exagerari prin intermediul carora reusesc sa intre intr-un contact mai profund cu cei din jur.

Avand nevoie de asigurari si de protectie, femeia foloseste aceasta "licenta  poetica" pentru a consolida legatura cu persoanele semnificative (de ex. partenerul) si a invatat ca oamenii ii vin in ajutor sau vin in intampinarea nevoilor ei afective atunci cand drama este mai mare - de unde si imperativul de a face aceasta drama cat mai mare, cat mai vizibila.

Astfel, ea foloseste termeni categorici precum "intotdeauna" / "niciodata" / "este halucinant" / etc, si generalizari ("toti ma urasc" / "toti functionarii sunt niste nesimtiti"), care au tocmai rolul de a accentua drama, de a produce o reactie emotionala in jur. Nu spun ca este gresit sa faca asta, insa mi-e teama ca uneori acest mecanism care le hraneste dependenta de cei dragi poate da rateuri uneori. Unul dintre aceste rateuri este "neputinta invatata" - inclusiv neputinta de a ne misca.








(1) Imaginea Temple of Bel - Jo, de New Palmyra, via Flikr, sub licenta Public Domain

(2) TIME, (acc. 13.10.2017), Sedentary Behavior Can Increase Your Cancer Risk by up to 66%, website: TIME

(3) Bel Marra Health, (acc. 13.10.2017), Sedentary Lifestyle Found to Increase Anxiety and Depression Risk, website: Bel Marra Health
Continue reading

duminică, 24 ianuarie 2016

Care este legatura intre imunitate si miscare? Usor de intuit, nu-i asa? Totusi, este recomandabil sa facem miscare chiar si cand avem o gripa? Iar daca da, atunci care sunt limitele?





Probabil nu stiti faptul ca sportul reprezinta in Suedia un mod national de a-ti petrece timpul liber, iar un procent insemnat din populatia acestei tari este constituit din membrii ai unui club sportiv (2 milioane de persoane, reprezentand 20% din populatia tarii). Cifrele spun totul, nu-i asa?

Fara sa vreau, asociez aceasta idee cu realitatea unei clime deosebit de reci, pe care cetatenii suedezi trebuie sa o suporte pentru o perioada destul de lunga din an, si ajung astfel sa banuiesc ce anume ii determina pe suedezi, dar si pe scandinavi in general, sa iubeasca sporturile.

Nu cred ca este intamplatoare aceasta stare de fapt. Daca, fiind provocati, literalmente, sa supravietuiasca in contact cu aceasta clima dificila, suedezii pot atrage de partea lor anumite atuuri, probabil ca vor face toate eforturile necesare. Si le fac!




S-a descoperit ca ar exista o legatura intre imunitate si activitatea fizica. Astfel, nu a fost greu de demonstrat ca persoanele care fac miscare la un nivel moderat de intensitate, sunt mai rezistente in fata imbolnavirilor tractului respirator decat persoanele sedentare.

In acelasi timp, s-a observat si faptul ca imunitatea celor care isi suprasolicita organismul prin exercitii fizice de o intensitate crescuta, nu are deloc de castigat in performante, dimpotriva, aceste persoane devin mai vulnerabile la imbolnavire, iar imunitatea lor devine mai slaba.

Fiind un domeniu de cercetare foarte bine explorat, s-a descoperit ca miscarea moderata ar putea sa reprezinte un mod de a lupta cu bolile tractului respirator, anumiti medici recomandand sa facem miscare chiar si atunci cand suntem gripati, cu respectarea anumitor reguli. Care sunt acestea?

  • Nu te supra-solicita! Fa exercitiile pe care le poti face. Iata o regula valabila si pentru cand nu esti racit! Poate ca nu e ziua cea mai buna pentru sprinturi, dar s-ar putea sa descoperi ca poti face cateva exercitii de inviorare
  • Observa-ti limitele! Daca observi ca iti este greu sa faci un anumit exercitiu, incearca ceva mai simplu, cum ar fi o plimbare 
  • Regula "nivelului simptomelor" - daca toate simptomele se regasesc deasupra nivelului gatului (de ex: iti curge putin nasul, tusesti), dar nu si sub nivelul gatului (ex. ai febra, dureri musculare) poti incerca sa faci cateva exercitii fizice

Cand sunteti gripati, in afara de medicatia care va este recomandata de medicul dvs. (eu o sa-mi permit sa nu tin cont de aceasta recomandare pentru ca nu racesc atat de tare), puteti face si alte lucruri pentru a va imbunatati imunitatea, cum ar fi sa indepartati temporar sursele de stres si sa va oferiti suficienta odihna, sa renuntati temporar la dietele drastice si sa consumati salate de cruditati - medicamente naturale, necesare unei imunitati redutabile.

Dar de ce un articol despre sanatatea fizica pe blogul Psihopedia? Ei bine, fiind adlerian, sunt un adept al teoriei holismului. Holismul este un curent al filosofiei care sustine ca universul este un intreg alcatuit din intreguri mai mici, care la randul lor sunt alcatuite din intreguri tot mai mici. Univers - galaxie - planeta - ecosistem - societate umana - comunitati - familie - individ - organe - tesuturi, etc. Iar functionarea intregului depinde de relatiile intre parti. 

Daca ne gandim ca omul este, la randul sau, o fiinta poli-dimensionala, alcatuita din mai multe dimensiuni (material/fiziologica - energetic/emotionala - informational/intelectuala) care sunt interdependente si se influenteaza reciproc, intelegem si rolul pe care il are, spre exemplu gandirea pozitiva in ameliorarea starii de sanatate sau rolul pe care forma fizica il are in cresterea stimei de sine ori a productivitatii.








(1) Imaginea Fitness Express, de Aktiv Oslo, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2)American Physiological Society, (acc. Jan. 24, 2016), Immune Function in Sport and Exercise, website: American Physiological Society

(3)Wikipedia, (acc. Jan 24, 2016), Sport in Sweeden, website: Wikipedia

(4) EXOS, (acc Jan. 24, 2016), How Exercise Affects Immunity, website: EXOS

(5) WebMD, (acc. Jan 24, 2016), Exercising when Sick: a Good Move?, website: WebMD
Continue reading

luni, 21 decembrie 2015

Fara a va promite secretul tineretii vesnice, cred ca doriti sa aflati cateva metode prin intermediul carora sa va imbunatatiti sanatatea fizica, si, de aici, performantele mintii ori sanatatea emotionala.




Nu sunt un medic adevarat, sunt doar psiholog. Totusi, fara sa vreau, am descoperit ceea ce ar fi ... leacul pentru batranete. Sunteti interesati? Asa ma gandeam si eu... Cred ca ati auzit de hormonul de crestere. Este vorba despre un hormon secretat de glanda pituitara care sustine dezvoltarea fizica a copiilor si procesele metabolice la adulti.

Din pacate, la adultii de peste 30 de ani hormonul de crestere si secretia acestuia incepe sa decada, acest fapt conducand la accelerarea proceselor de imbatranire si numeroasele probleme generate de aceasta. Iata ce face, in mod normal, hormonul de crestere pentru dvs:

  • Ajuta la arderea grasimilor si le transforma in muschi
  •  Consolideaza sinteza proteinelor pentru cresterea masei musculare
  • Ajuta la buna functionare a pielii si cartilajelor
  • Accelereaza vindecarea ranilor
  • Ajuta la repararea si refacerea tesuturilor
  • Consolideaza tesutul conjuctiv, pentru tendoane si ligamente sanatoase
  •  Reduce nivelul de uree din sange si urina
  •  Sprijina functionarea sistemului nervos
  •  Imbunatateste rezistenta la boli, prin fortificarea sistemului imunitar
  • Imbunatateste functiile ficatului si rinichilor

Pentru mine cel putin, este trist sa aflu ca dupa varsta de 50 de ani hormonul de crestere dispare cu totul din organismul meu, fapt care ma expune la deficiente in toate privintele enumerate mai sus.

Am descoperit insa cateva resurse care vorbesc despre modul in care am putea sa stimulam secretia hormonului de crestere pe cale naturala, dintre care unele sunt foarte credibile.  Fireste, fiecare dintre ele se leaga de cele 3 componente ale stilului de viata: alimentatia, odihna si miscarea.

  • Nu va mai privati de odihna - da, stiu, sunt multe lucruri de facut, multe proiecte ce asteapta eforturile noastre, multe carti de citit si multe filme captivante la televizor. S-ar parea insa ca odihna suficienta este unul dintre factorii care va stimuleaza productia de hormoni de crestere.
  • Postiti macar o data pe saptamana - de asemenea, stiu ca mancarea miroase bine si este peste tot, stiu ca ea va ridica moralul si va ofera energie peste zi. Cu toate acestea, anumite studii au demonstrat ca, cel putin in cazul barbatilor, postul negru de 24h stimuleaza productia de hormoni de crestere.
  • Dieta Saraca in GLucide - Un alt lucru care ar putea sprijini productia de hormoni de crestere este legat tot de alimentatie. S-ar parea ca pretul pe care il platim pentru ca ne indulcim viata cu zahar, napolitane sau paine alba sa fie mai mare decat ne-am putea permite sa platim.
  • Exercitii fizice intense - este vorba despre exercitii fizice care nu dureaza mult, insa solicita muschii intr-un mod foarte intens. Cred ca aici ar trebui sa ne gandim mai intai la incalzirea prealabila, fiindca nu oricine poate, in orice moment sa depuna eforturi intense, in absenta antrenamentului necesar. Priviti si urmatorul videoclip.



Altfel spus, nu durata ci intensitatea exercitiului este aceea care stimuleaza emisiile de hormoni de crestere. Un exercitiu de 60 de secunde care are drept rezultat respiratia accelerata este un exercitiu-resursa pentru metabolismul nostru hormonal. 








(1) Imaginea Good Times, de OakleyOriginals, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) NCBI, (acc. 21, Dec. 2015), Fasting Enhances Growth Hormone Secretion, website: NCBI.NLM.NIH .gov

(3) Moyer, J.D, (acc. 21, Dec. 2015), Four Simple Ways to Increase Growth Hormone, website: jdmoyer .com
Continue reading

joi, 19 noiembrie 2015

In timp ce Organizatia Mondiala a Sanatatii ne confirma ca avem o noua maladie a secolului, cercetarea stiintifica ne ofera motive suplimentare sa iesim in natura. Care sunt acestea?




O stiti deja, sunt un mare fan al iesirilor de o zi prin natura si, cu toate ca unii evita acest gen de placeri simple, de teama insectelor sau a animalelor salbatice pe care le-ar putea intalni sau de teama pericolelor potentiale legate de schimbarea vremii, apar mereu argumente noi cu privire la avantajele si oportunitatile deosebite pe care calatoriile si excursiile in natura le pot oferi.

Spre exemplu, in padure sau pe munte, cel mai probabil, nu veti gasi "viteji" care se imbata, se incaiera si se ranesc reciproc pentru motive ridicole. De asemenea, este putin probabil ca in padure sa arda de vii vreo 60 de persoane nevinovate, de-odata. Daca va este teama de ursi, ei bine aflati ca am intalnit ursi in padure eu insumi si, daca ai un comportament prudent in ceea ce ii priveste, sansele sa va trateze cu indiferenta sunt foarte mari.





Legatura pe care iesirile in natura o au cu viata psihica nu este greu de inuit. Este suficient bunul simt pentru a ne da seama ca o plimbare simpla in parc ar putea schimba ceva la nivel emotional, la nivelul increderii in ceilalti si in viata, ori in ce priveste bucuria de a trai.

A merge ceva mai departe, in mijlocul naturii, care este un parc ceva mai mare, v-ar putea asigura, in plus, sentimentul depasirii propriilor limite si v-ar putea consolida astfel resursele adaptative si increderea in sine. In plus, o activitate temerara precum aceasta reuseste mai mereu sa intareasca legaturile dintre voi si cei care va insotesc pe cararile din natura, fie acestia parteneri de viata, parteneri romantici sau prieteni.

Beneficiile efortului fizic combinate cu cele ale respirarii unui aer proaspat si curat, se imbina pentru a putea spune ca, intr-adevar, iesirile in natura amelioreaza numeroase aspecte ale vietii psihice, depresia si anxietatea fiind doar cateva dintre acestea.

Indepartarea de natura s-ar putea afla la baza cresterii incidentei cazurilor de depresie, mai ales ca Organizatia Mondiala a Sanatatii ne anunta periodic ca depresia chiar devine maladia secolului, fiind, spre exemplu, principalul motiv de suferinta in randul adolescentilor.

Studiile recente ne arata, pe de alta parte, faptul ca obiceiul de a ne ocupa timpul "privind" in mod excesiv (binge watching), a fost corelat cu diagnostice psihiatrice precum depresia si anxietatea. Ma refer aici la urmarirea in exces a programelor TV si a filmelor, care, azi, dupa atatia ani de la descoperirea televiziunii, a devenit una dintre preocuparile de baza ale omului modern.

"Privitul", este la fel de raspandit si in cazul celor ce folosesc internetul, unde exista un acces larg catre filme, videoclipuri si emisiuni TV. Se pare ca atitudinea aceasta de a urmari pasiv, fara a interactiona cu ceilalti, a fost pusa in legatura si cu problemele psihologice dezvoltate de utilizatorii pasivi de facebook, care se rezuma la a urmari activitatea celorlalti pe aceasta retea sociala, fara a se implica si fara a interactiona.

In timp ce mijloacele pe care viata moderna ni le pune la dispozitie ne afunda in patologie psihica, ei bine, apar vesti bune din directia cealalata. Este vorba despre natura, de care, parca incercam sa ne indepartam, cu fiecare noua generatie.

Astfel, s-a descoperit recent faptul ca iesirile in natura ar putea foarte bine sa reprezinte un mod de a ne trata impulsivitatea, comportamentele dependente si compulsive, dezvoltand auto-controlul. Din categoria comportamentelor compulsive fac parte problematicele dependente de jocuri de noroc sau de substante, care aduc atat de multa nefericire numeroaselor familii afectate.

Impulsivitatea comportamentala reprezinta tendinta noastra de a alege rezolvari imediate ale problemelor cu care ne confruntam si care nu fac decat sa complice lucrurile, spre deosebire de  adevaratele rezolvari ce implica eforturi de mai lunga durata oferind in schimb oportunitati reale de evolutie personala.








(1) Imaginea Explore the Nature, de Phillip ZIeger, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-ND 2.0

(2) Medical Daily, (acc. Nov 19, 2015), Binge Watching TV Linked to Higher Rates of Depression and Anxiety, website: Medical Daily .com

(3) MediaFax, (acc. Nov 19, 2015), Organizatia Mondiala a Sanatatii: Depresia, Principala Maladie in Randul Adolescentilor, website: Media Fax .ro

(4) Huffington Post (acc. Nov 19, 2015), Time in Nature Helps Curb Impulsivity and Boost Self Control, website: Huffington Post .com
Continue reading

marți, 27 octombrie 2015

Privesc in jur si adesea observ persoane care nu cred in existenta vointei. In schimb, sunt convinse de orice altceva: forta mostenirii genetice sau influenta sociala fiind cele mai puternice dintre aceste credinte. Fatalism!




Adevarul este ca, la fiecare dintre noi vointa se afla la un anumit nivel de dezvoltare. Unii pot sa se bucure de o forta a vointei exceptionala, in timp ce altii nu au reusit sa isi dezvolte potentialul orientarii voluntare a comportamentului mai deloc. Da, vointa este ca un muschi, ce trebuie exersat, pentru a ne putea bucura de forta sa.

Dar la ce foloseste vointa? Ei bine, vointa ne ajuta sa ne depasim anumite porniri naturale, chiar firesti, dar care conduc la rezultate negative pe termen lung. Pare ca azi toata lumea crede in ceea ce simte, luand afectivitatea drept unica busola in viata. Si totusi, adesea, facand ceea ce simtim, observam ca avem multe de pierdut.




In videoclipul de mai sus, vointa si tendintele naturale interfereaza intr-un mod aiuritor. Voi ce ati face daca ati fi in situatia respectiva? Daca sunteti barbati, probabil ca o femeie draguta care se aseaza pe voi suna ca un scenariu oniric pozitiv. Ratiunea insa va spune ca e gresit. Iar vointa ii slujeste intotdeauna ratiunii. Oricum, experimentul acesta e ca un puzzle, mai ales ca noi avem tendinte diferite si judecam diferit.

Ei bine, uneori simtim ca avem nevoie de mai multe chipsuri, mai multa bere sau mai multe ore petrecute in fata televizorului, privind filme -- asa devenim ceea ce se cheama "couch potato". Sau simtim ca suntem indragostiti de cineva care este casatorit si nu putem controla aceasta emotie a-tot-cuprinzatoare. Sau poate ca, cine stie, simtim nevoia sa ne asezam pe strainii din parc!

Putem simti sa platim un rau care ni s-a facut si ajungem a savarsi fapte ce ne expun la cele mai dure pedepse - amende sau ani de inchisoare. Uneori simtim ca nu putem sa ne mobilizam pentru a incepe un program de antrenament fizic, sau nu reusim sa incepem studiul pentru testul de a doua zi.

Din aceste exemple, se observa ca avem in astfel de cazuri nevoie de o forta interioara care sa ne ajute fie sa ne mobilizam pentru a realiza anumite actiuni, fie pentru a ne retine de la anumite actiuni nocive. Acea forta este vointa.

Vointa este asadar o facultate a personalitatii umane ce ne sprijina in a ne invinge tendintele personale atunci cand acestea, potrivit experientei, ne conduc la rezultate nefericite. Reglajul voluntar, ce trebuie dezvoltat din timp la copii, se realizeaza prin limbaj, sau ceea ce se numeste "montaj voluntar" -- este nevoie, altfel spus, de interventia constiintei si a gandirii pentru activarea vointei.

O parte esentiala o oricarui proces de consiliere psihologica sau de psihoterapie este constituita de activarea vointei. In absenta ei, vom ramane la cheremul capriciilor si emotiilor noastre schimbatoare si vom continua sa traim ca si pana acum, cu dificultatile interioare, ce tin de viata noastra emotionala sau exterioare, ce tin de relatiile sociale rezultate.

Iata insa cateva lucruri care promit sa ne ajute in realizarea scopurilor, prin intermediul vointei.

1. Meditatia -- adesea recomandata de invatatorii spirituali dar si de anumiti terapeuti, meditatia reprezinta un puternic factor de intarire a vointei, prin aceea ca ne ajuta sa ne focalizam asupra unui lucru, ne calmeaza mintea si ne umple de energie pretioasa. In plus, meditatia sustine capacitatea noastra de a realiza o sarcina organizata, in timp.

2. Dieta saraca in glucide -- dieta pare a fi un factor important in activarea vointei. Anumite produse ofera o crestere iluzorie a energie pe termen scurt. Alimentele care insa ne ofera rezerve pretioase de energie sunt legumele si fructele proaspete, nucile si pestele.

3. Dormiti suficient -- lipsa somnului reprezinta, asa cum probabil ati observat si singuri, un urias impediment in exersarea vointei. Adesea, cele mai nocive activitati se fac pe fondul lipsei odihnei, cand controlul constient este foarte mult diminuat. Un efect al lipsei de somn este faptul ca veti simti nevoia sa consumati multe alimente de tip junk food, prin care corpul simte nevoia sa compenseze lipsa de glucoza. De asemenea, efortul volutar pare sa fie considerabil facilitat in primele ore ale zilei, cand suntem odihniti.

4. Exercitiile fizice -- se pare ca exercitiile fizice sunt un bun mod de a ne intari vointa. Anumite cercetari au dovedit ca instituirea unui program de exercitii fizice in viata unor subiecti, i-a ajutat pe acestia sa realizeze multe alte ameliorari in stilul de viata, pornind de la imbunatatirea dietei, reducerea tigarilor fumate si ajungand pana la imbunatatirea capacitatii de studiu, de mobilizare in sarcina, sau chiar o ameliorare a punctualitatii.

5. Luati sarcinile pe rand -- atunci cand sarcinile prezinta un nivel sporit de dificultate este util sa le programati in mod convenabil, in timp. Incercarea de a face totul deodata nu doar ca ne poate extenua insa se dovedeste a fi foarte ineficienta.

6. Ramaneti constienti -- activitatile, comportamentele si gesturile noastre zilnice nu sunt realizate prin intermediul unui proces decizional si sprijinite pe informatii atent adunate, fiind mai curand automate, in marea lor majoritate. De aceea, unele dintre ele sunt neinspirate si vor continua sa ne aduca prejudicii. Cand ne intrebam de ce facem un lucru sau altul, practicam constientizarea si astfel dezvoltam o componenta inestimabila a vointei.

7. Auto-monitorizarea -- in orice sarcina ne-am propus sa realizam, orice scop si orice obiective avem in minte, auto-monitorizarea reprezinta un instrument inestimabil al vointei. Colectionand cat mai multe date despre ceea ce am intreprins, despre progresele facute la un moment dat, avem posibilitatea de a realiza planuri mai realiste si mai in acord cu nevoile noastre de auto-dezvoltare. Auto-monitorizarea se realizeaza in mod ideal prin intermediul unui jurnal.

8. Evitati ispitele -- s-ar parea ca cea mai importanta insusire a celor care dau dovada de o forta volutara incredibil de mare este aceea de a evita situatiile in care vor fi nevoiti sa recurga la vointa. De fapt a evita o anumita situatie solicita deja un nivel de implicare volutara, fie aceea si de mica intensitate. Dar este mai usor sa realizati acest efort decat sa rezistati atunci cand ispitele va vor privi in fata. E mai usor sa nu te duci la bar daca stii ca iti va fi greu sa nu bei.

9. Cautati inspiratie -- nu ma indoiesc ca si voi ati admirat faptele, alegerile sau gesturile virtuoase ale unei anumite persoane, ale unui anumit personaj de film sau carte. A te expune la astfel de influente reprezinta un mijloc prin intermediul caruia deveniti niste oameni mai buni, dotati cu o vointa mai mare. Imi amintesc despre un chestionar pe care l-am aplicat unor elevi de liceu din care reiesea un fapt trist -- multi dintre ei considerau ca nu este de dorit sa ai modele, ca si cand, astfel, te-ai afla in umbra cuiva, iar asta ti-ar dauna.

10. Fragmentati sarcinile -- poate fi placut sa contemplati rezultatul final al unui plan, sa vedeti destinatia inainte de a face primul pas. Totusi, primul pas poate fi dificil de realizat cand mintea se focalizeaza pe rezultatul final. De aceea, se dovedeste util sa impartiti scopurile in obiective iar obiectivele in sarcini zilnice, pe care mintea le poate cuprinde si pune in practica -- un suport pretios pentru vointa.


Noi suntem ceea ce facem in mod repetat. Asadar excelenta nu este o actiune ci un obicei. Aristotel


E bine de stiut ca efortul volutar pentru realizarea unei anumite activitati nu trebuie sa fie o cerinta permanenta. De fapt noi suntem niste fiinte ale obiceiurilor si de aceea, din momentul in care am implementat un anumit obicei, realizarea acestuia devine automata, sau, cum i se spune in mediul stiintific, devine post-volutara.

In ce priveste aceste recomandari, este util sa le luati pe rand, sa le practicati unul cate unul. Dupa ce ati reusit sa le transformati in obiceiuri, puteti trece la urmatorul. Succes!









(1) Imaginea Future so Bright, de Scott Swigart, via Flikr, sub licenta CC BY 2.0

(2) Willpowered, (acc. 26 oct 2015), 10 Daily Habits that Will Give You Incredible Will Power, website: Will Powered .co
Continue reading

luni, 8 iunie 2015

Cunoastem efectele sedentarismului asupra sanatatii fizice. Mai putin intelese sunt insa conexiunile existente intre sedentarism si depresie. Dupa ce veti citi in acest articol despre "exercitiile fizice mentale", nu veti mai avea nicio scuza pentru o sanatate ce lasa de dorit!

 



Nu mai acordam atentie miscarii. Motivele sunt multiple - necunoastere, supra-incarcarea cu sarcini si responsabilitati, un job suprasolicitant, care presupune statul pe scaun, o ambitie profesionala, televizorul, ca mijloc de recreere, alte mijloace de recreere care exclud miscarea. Acestea sunt ingredientele unui stil de viata sedentar si profund vulnerabil, cu tot ce presupune el. Putem vorbi despre adevarate ravagii pe care sedentarismul le face asupra sanatatii noastre, acesta reprezentand una din armele cu care ne ranim singuri (2).
 
  • boli ale inimii si ale circulatiei 
  • probleme ale articulatiilor 
  • diabet de tip 2 
  • probleme sexuale 
  • obezitate
  • probleme ale metabolismului 
  • cefalee
  • insomnia
  • cancer 
  • imbatranire si moarte prematura

Stiu, nu este o lista prea incurajatoare. Mai putin explorate au fost conexiunile intre depresie, sau alte tulburari emotionale si sedentarism. Totusi, de curand, un studiu a dovedit faptul ca suntem cu atat mai predispusi la depresie cu cat si stilul nostru de viata exclude miscarea (3). 

Consider insa ca legatura dintre depresie si sedentarism nu este una de cauzalitate ci de covariatie - unde apare depresia, apare si sedentarismul, fara ca una sa fie cauzata de cealalta, asa cum rasaritul nu este cauzat de cantatul cocosului, desi apar simultan.

Cauzele depresiei sunt complexe, de natura biologica, psihologica, sociala si chiar culturala, iar radacinile acesteia se gasesc in copilarie si in stilul de viata format pe atunci. De aceea, se poate descoperi ca o simpla crestere a activitatii fizice (un adevarat supliciu pentru un depresiv, cu lipsa lui de motivatie, bine-cunoscuta) nu reuseste cu adevarat sa elimine depresia (4). Este, cel mai adesea nevoie de o interventie terapeutica, prin aceasta intelegand psihoterapia propriu-zisa.

S-ar putea totusi sa avem nevoie de o motivatie serioasa, chiar si noi, cei care nu suferim de depresie, pentru a ne pune in miscare si a oferi organismului nostru conditiile de care are nevoie pentru a se mentine viu, tanar si sanatos. Din aceasta motivatie fac parte cunostintele despre necesitatea miscarii, un plan de exercitii si un model adecvat nivelului nostru de pregatire fizica, poate chiar si un partener de antrenament. 

De asemenea, conceptiile potrivit carora, miscarea e pentru cei tineri - "Dar eu am imbatranit maica / taica!" - reprezinta un mare impediment in formarea motivatiei pentru activitate fizica. Din pacate, chiar si tineri de 30 de ani pot avea astfel de conceptii uneori, urmarile si efectele fiind pe masura. 


Poate va este la fel de greu sa va vedeti alergand pe un teren de sport, pe cat imi este mie de greu sa ma vad rezolvand probleme de matematica superioara. Si totusi, merita din plin sa o faceti, chiar si la nivel mental. Se pare ca atunci cand ne vizualizam facand anumite exercitii, muschii reactioneaza intr-un mod aproape similar unei situatii in care le-am face, in mod real, ei, spre exemplu, arzand calorii si dezvoltandu-se (5). Iata o resursa importanta, chiar si pentru cei care, din motive de sanatate, nu se mai pot misca foarte mult (6).








(1) Imaginea Cable Beach Exercise, de Ross Websdale, via Flikr, sub licenta CC BY-NC-SA 2.0

(2) Mercola, J.; (August 7, 2014); Prolonged Sitting Can Lead to Depression and Other Mental Health Problems, website: Mercola.COM

(3) Jannique G.Z. van Uffelen, Yolanda R. van Gellecum, M.Soc.Sci , Nicola W. Burton, PhD , Geeske Peeters, PhD , Kristiann C. Heesch, DrPH , Wendy J. Brown, PhD (September, 2013) Sitting-Time, Physical Activity, and Depressive Symptoms in Mid-Aged Women, website: American Journal of Preventive Medicine

(4) Chalder, M., Wiles, N., Campbell, J., Hollinghurst, S., Haase, A., Taylor A.; (Jun 06, 2012); Facilitated physical activity as a treatment for depressed adults: randomised controlled trial; website BMJ

(5) Ranganathan VK1, Siemionow V, Liu JZ, Sahgal V, Yue GH.; (2004); From mental power to muscle power -- gaining strength by using the mind; website: NCBI

(6) LeVan, A.; (Dec 3, 2009); Seeing Is Believing: The Power of Visualization Your best life, from the comfort of your lazy boy; website : Psychology Today

Continue reading

joi, 11 septembrie 2014

Toata lumea iti recomanda miscarea. Stiu chiar si copiii de la gradinita ca este folositor sa faci 30 de minute de miscare in fiecare zi. Dar este miscarea cu adevarat utila in cazul depresiei?




Sunt cunoscute cele trei componente relevante ale stilului de viata: alimentatia, miscarea si odihna. O trasatura nefericita a pacientilor care au primit un diagnostic de depresie este aceea ca toate aceste componente sunt modificate in sens negativ, cu alte cuvinte este perturbata capacitatea lor de a sustine un stil de viata sanatos si echilibrat.

Alterarea stilului de viata si a componentelor acestuia este o urmare aproape automata a lipsei de entuziasm pentru viata, asociata depresiei. Emotiile gestionate defectuos ne vor conduce in scurt timp la stilul de viata depresiv, caracterizat printr-o alimentatie haotica, odihna lipsita de regularitate sau insuficienta si o activitate fizica ce tinde sa se reduca in mod nefericit. 

Introducerea miscarii in tratamentul depresiei a fost ideea cercetatorilor britanici de la Universitatea din Bristol, care au inclus un program de activitate fizica intr-un program de tratament al depresiei. La studiu au luat parte 361 de adulti diagnosticati cu depresie in diferite centre din Marea Britanie. (1) 

Teoria din spatele acestei initiative este una de bun simt: daca corpul fizic si psihicul omului se afla intr-o profunda intrepatrundere, atunci inseamna ca oricand este afectata componenta psiho-emotionala, are de suferit si componenta fizica a organismului, fiind valabila si reciproca. Pierderea oricaror abilitati fizice ne poate conduce la pierderea entuziasmului iar pierderea entuziasmului (depresia) duce la degradarea organismului, lucru deja stabilit pe cale stiintifica. (2) 

Si totusi, rezultatele cercetatorilor britanici nu au fost pe masura asteptarilor. Ei au descoperit astfel ca introducerea activitatii fizice moderate sau intense in programele de tratament al depresiei nu reprezinta cu adevarat o masura eficienta de lupta cu depresia, iar pacientii nu au raportat imbunatatiri semnificative ale starii lor emotionale, ca urmare a acestei strategii.  

Daca ar fi sa gasesc explicatia, m-as referi la faptul ca nu s-a actionat decat asupra efectelor depresiei si s-au ignorat cauzele sale. Nu ma indoiesc de faptul ca cineva care face miscare in mod regulat are mult de castigat. Totusi, imi este greu sa imi imaginez cat de mult le-a trebuit unor persoane care sufera sa se mobilizeze pentru activitate fizica, in conditiile in care energia lor emotionala era potrivita mai mult pentru a vegeta.

Probabil ca abordarea potrivita pentru astfel de cazuri ar trebui sa se focuseze mai curand pe evaluarea si influentarea convingerilor de viata, a valorilor in care cred acesti oameni. De altfel este cunoscut faptul ca asteptarile nerealiste au un rol major in dinamica acestei boli psihice. Spre exemplu, s-a observat ca in randul depresivilor poate fi intalnita ideea ca ar trebui sa fie fericiti tot timpul, ceea ce nu doar ca nu e adevarat dar este si absurd.  

Cand nu mai putem sa schimbam o situatie suntem provocati sa ne schimbam noi insine. Viktor Frankl (3)  

In psihologia adleriana, in care sunt eu insumi specializat, depresia este privita in contextul dificultatii de a atinge scopuri, omul fiind o fiinta teleologica, adica orientata catre si motivata de anumite valori, dorinte, teluri, idealuri si obiective. (4) A vrea ceva si a sti ca nu este posibil este schema unei depresii, asa cum o vad adlerienii. Pentru solutii, trebuie sa ne adresam bunului simt al clientului si capacitatii sale de a identifica cai mai eficiente catre scopul sau, ori chiar alte scopuri.








(1) Chalder Melanie, Wiles Nicola J, Campbell John, Hollinghurst Sandra P, Haase Anne M, Taylor Adrian H et al. Facilitated physical activity as a treatment for depressed adults: randomised controlled trial BMJ 2012; 344:e2758

(2)J E Verhoeven, D Révész, E S Epel, J Lin, O M Wolkowitz and B W J H Penninx, (2014), Major depressive disorder and accelerated cellular aging: results from a large psychiatric cohort study

(3) Frankl, V.,(2009), Omul in cautarea sensului vietii, editura Meteor, Bucuresti  

(4) Adler, A., (1991), Cunoasterea Omului, editura Stiintifica, Bucuresti  

Continue reading